Speranta pentru America
Steagul Gay
Daca as fi un american din California as fi fericit. Pacat ca nu sunt.
As fi fericit nu doar pentru ca Obama a castigat alegerile ci si pentru ca prostia de lege care permitea casatoriile intre homosexuali a fost invalidata de voturile Californienilor.
Ce am eu cu homosexualii? Ei bine cred ca sunt o deviatie care ni se impune cu forta – sunt mediatizati desi paradele lor sunt extrem de scarboase. Sunt prezentati ca fiind rezultatul unor errori genetice dar de fapt adevarul este ca majoritatea dintre ei aleg sa fie gay din diferite motive – cele mai multe legate de placere sau pur si simplu din dorinta de a fi “diferit”.
Ei bine, ma gandeam serios sa nu ma mai chinui cu o viza de America – si legea respectiva ma cam stresa – nu pot concepe sa-mi cresc copilul sau poate copiii intr-o societate care aproba si sustine manifestarile gay.
Oh, sunt convins ca in timp se vor deterira valorile morale. Mda, stiu ce gandesti, care valori morale?
Vestea buna e ca nu doar Californienii au luat la vot aberatiia casatoriilor intre gay ci si alte state. Bravo lor. Dumnezeu sa-i binecuvinteze!
Daruind vei dobandi
Panfil si Maria (Agrij, Salaj, Oct. 2008)
Am fost acum cateva zile in Agrij, satul natal al lui tata (Panfil). Am sa scriu probabil alta data despre vizita asta mai multe insa acum vreau sa va povestesc putin despre Maria.
In drum spre dealurile Agrijului am trecut pe langa casa Mariei – o cunostinta de-a lui Panfil. Era sa trecem neobservati dar cand ne-a vazut, n-a mai putut de bucurie. Ne-a strigat – l-a recunoscut pe tata – si a insistat sa intram la ea in curte. A vrut apoi sa ne omeneasca dar nu pteam sta – era aproape de amiaza si noi mai aveam mult de mers.
Nu s-a lasat pana ce nu ne-a adus o plasa plina de nuci si a pus si niste oua pe deasupra. Ne-a spus zambind cand am iesit pe poarta: “De la mine nimeni nu pleaca cu mana goala”.
M-am uitat la ea mirat – e foarta adevarata vorba aia – “daruind vei dobandi” – femeia asta era de-a dreputul fericita ca ne-a putut da ceva si noua.
Nu-i asa ca e fix pe dos femeia? In ziua de azi ne muncim mult sa strangem, sa ne umplem conturile si sa agonisim una alta – uneori prin orice mijloace. Si suntem atat de saraci, nemultumiti si goi.
Femeia asta pun pariu ca n-are nu stiu ce cont in banca si nici nu stie ea mare lucru despre criza financiara sau despre impasul economiei globale. Stiu sigur insa ca nu va duce niciodata lipsa de nimic… si mai ales de fericire…
War, Inc. – o prostie de film
War, Inc.
Am incercat ieri sa ma uit la un film. Ii spune War, Inc.
Imi pare rau ca n-am citit sinopsys ca nu mi-as fi pierdut vremea cu o asa prostie de film. Ma asteptam la mai mult de la John Cusack.
Filmul se vrea un fel de parodie la adresa americanilor si razboiul din Irak dar nu reuseste sa fie decat o comedie ieftina cu actori cunoscuti.
Povestea inainteaza greu si pare un film pentru prosti mai degraba decat un film cu prosti 
Poate am trecut de varsta la care radeam de toate magariile si accentele false – sau poate chiar genul asta de comedie nu m-a prins niciodata. Whatever…
Cum nu ma simt prost, m-am oprit la timp (sper) – am sters filmul dupa vreo juma’ de ora.
Concluzia mea – daca chiar n-ai ce face, mai bine cauti alt film decat sa te uiti la asta.
Domnule Boc, nu m-ai convis.
Nu ma bag des in politica – mi-e si jena de ce politicieni avem. Pana acum ceva vreme aveam impresia ca totusi, fratii nostri de la PD-L sunt ceva mai rasariti si-mi puneam sperante ca poate voi vota cu ei la alegerile astea.
Citesc din cand in cand realiatate.net si am vazut o bucata dintr-o emisiune in care era in centrul atentiei domnul Boc. Il “stiu” ca si primar – sunt bucuros ca a fost reales ca si primar – sunt dezamagit insa de evolutia lui ca si politician. In emisiunea de la realitatea am vazut un Boc demagogic, enervat de intrebari directe si cu un vadit interes electoral.
Deh, e campanie electorala si e important ce face partidul, dar sa stiti domnule Boc ca nu m-ati convis sa votez. Cred ca voi sta acasa de data asta, nu de alta, dar m-am saturat de demagogie si de vorbe goale. Mi se pare ca daca tot evitati intrebarile directe, ajungeti un fel de Nastase…
Parerea mea…
